Ideea de a construi un panou de escalada ma chinuia de ceva vreme si dupa cateva luni de documentare temeinica am trecut la fapte care dupa cum veti vedea nu au fost atat de usor de pus in practica.

Locatie aleasa: peretele unei magazii

Inaltime: 3.4 m

Latime: 2m

Pentru inceput am trecut la proiectarea panoului pe calculator si va pot spune ca am trecut prin zeci de faze intermediare pana am ales un model final mai simplu tinand cont si de pretul materialelor care nu este deloc ieftin. Am ales ca material de constructie placaj TEGO, pe care l-am “feliat” in bucati de 50×60 cm pentru o mai buna modularitate si flexibilitate in viitor cand voi dori sa modific structura, montate pe un stelaj de lemn cu profil patrat 64x64mm.

Pregatirea principalelor scule necesare constructiei:

- fierastrau (sau pendular dar mi-a fost lene sa mai trag fir asa ca pentru cateva taieturi M ales un fierestrau clasic)

-ciocan

-nivela

holsuruburi, multeee holsuruburi

-freze

-surubelnita electica

-ruleta

-creion, marker pentru trasare

- piulite cu gheare M10 sau M8 (greu de gasit)

- suruburi de fixare inbus innecat M10 sau M8 depinde de piulita aleasa

Placile modulare se vor gauri atat pentru prindere (gaurile de prindere vor fi finisate pentru a ascunde surubul) cat si pentru fixarea piulitelor cu gheare in care vin fixate prizele cu suruburi inbus M10 (se va gauri dinspre partea unde vin prinse prizele pentru a nu sparge materialul).

Apoi se bat prizele cu gheare dinspre spate, fata opuse unde se vor monta prizele de catarare.

Se va acorda o atentie deosebita unei fixari cat mai corecte pentru o viata cat mai indelungata a piulitei. Adica axul de montaj sa fie cat mai perpendicular pe placaj.

Panoul incepe sa capete forma. Se observa si stelajul care a fost fixat initial de magazie peste care au fost asezate pe rand modulele de TEGO in care au fost montate in prealabil piulitele cu gheare.

Holsurubul de fixare al modulului trebuie sa fie montat intr-un zenc pentru a feri de pericole pe viitorii cataratori.

Pentru o viteza mai mare folosim surubelnita electrica.

Prizele sunt pregatite de montaj. Se observa suruburile inbus care le vor prinde de panou. Atentie la strangere sa nu se rupa. Dupa primele zile de folosire se vor strange repetat pana ajung la un echilibru.

Pentru prizele mai mici, de picior se vor folosi holsuruburi de fixare. Acest lucru trebuie gandit bine mai ales ca nu vor putea fi mutate asa usor fara sa lase urme in viitor. Deci o stabilire a viitoarelor trasee este de dorit inainte de montare.

Nu ma abtin si montez primele prize de proba. Super, merge de minune !!!

Si iata si panoul finalizat !

Apoi a doua zi imi dau seama ca pot face si o prima surploma care era in planul initial. Aici isi dovedeste utilitatea faptului ca am facut proiectul modular.

Demontam panoul unde va fi montata surplomba.

Surplomba necesita ceva lucru si migala pentru ca trebuie sa fie solida. Nu este de joaca !

Panoul este deja gata cu surplomba montata si isi asteapta cataratorii !

In noaptea de revelion am folosit surplomba si drept suport pentru sarmale fiind la inaltime erau ferite de eventualele pisici care ar fi dat atacul !

Stabilim si traseele …..

Asigurarea aflata in partea superioara a panoului.

Surpriza in prima zi a anului nou copii doresc sa faca primul concurs si hotaram sa il facem de tip mansa mai ales ca avem si copii mai mici si este si primul concurs asa de antrenament.

Prin tragere la sorti primul urca Cosmin mezinul concursului.

Bucuros ca a ajuns in top in timp record.

Se pregateste Calin pentru traseu…

Alexandru intra si el in traseu…

Sunt sus ura !

Manuel se pregateste care va deveni si castigatorul concursului din prima zi a lui 2011 !

Gusta victoria din plin.

Avem si o participanta, Ana care isi face curaj si porneste in cursa alaturi de baieti ! Sic !

Na ca am ajuns si eu sus !!!

In final toti au primit premii si s-au simtit cu adevarat mai puternici si siguri pe ei. pentru unii dintre ei fusese prima catarare din viata, prima mansa din viata lor de montaniarzi. Si poate candva cand se vor afla in peretele de stanca isi vor aminti inceputurile, isi vor aminti acesta prima zi din anul 2011.

Si daca tot am ajuns al final va multumesc pentru rabdarea de a fi citit acest jurnal si astept eventualele intrebari de natura tehnica sau de alta natura, va voi raspunde la toti.

GEORGE BYRON

Desi a trecut foarte mult timp de cand am organizat aceasta tura de fotografie o sa incerc sa rememorez acele clipe atat de placute.

Ne trezim dis de dimineata si facem ultimele ajustari rucsacilor pregatiti de seara . Ceaiul isi ocupa locul in termos, mai verificam o data bateriile lanternelor, a si lista cu participanti, sa nu o uitam pentru a putea face prezenta la plecarea in traseu. Intr-un final ne urnim la drum de data asta in formatie completa impreuna cu sotia mea Roxana si baiatul meu Alexandru pentru ca un organizator de cuvant nu trebuie sa intarzie la ora stabilita ne luam si o rezerva de timp.

Vremea nu este deloc promitatoare si acerst lucru pentru o tura dedicata fotografiei este o mare problema, incep sa imi fac griji mai ales ca incepe chiar sa ploua un pic. Si la tura anterioara am avut parte tot de o vreme destul de capricioasa cu multa ceata si totusi fotografiile participantilor au fost destul de bune. Imi fac curaj si cum speranta moare ultima sper ca o minune sa se intample si sa se mai indrepte vremea ca altfel …

Dupa multi kilometri de ploaie si de cer inchis in care ceata a fost omniprezenta ajungem la destinatie la Muntele Rosu, locul stabilit pentru plecarea in tura de fotografie. Incet, incet incepe sa se adune toata lumea si curand facem prezenta si o mica introducere in tema seminarului de fotografie.

Curand plecam la drum si ajungem in locul unde se desfasoara prima parte a seminarului si unde se afla de acum celebrul copacel – fotomodel si care este de fiecare data este incadrat in mod surprinzator altfel fapt ce denota imensa creativitate umana a celor care participa la seminariile de fotografie.

Ne oprim destul de des pentru a mai lamuri unele lucruri referiotare la diafragma, timp de expunere, balans de alb … si cate ar mai fi de spus…

Apoi lumea exerseaza, exerseaza, exerseaza ….

Cu pasi repezi ajunge spre locul unde avea planificat partea a doua a seminarului de fotografie referitoare la timpul lung de expunere si influenta sa in fotografie.

Elevii se grupeaza si fiecare incearca sa puna in aplicare temele practice pe care le-au primit la plecare in tura de fotografie.

Vremea nu ne ajuta prea mult insa noi insistam si rezultate … se vor vedea mai jos …

Unii au trepied altii improviezeaza … 

Lumea nu se mai satura sa puna in aplicare lucrurile invatate si se opresc destul de des pe traseu pentru a mai capta pe senzor cate o imagine … 

La intoarcere Alexandru ne incanta cu vocea sa pe ritmuri de chitara. 

Si fotografia de final, dupa o ciorba calda si dupa ce am stat la povesti pe teme fotografice sau pe alte teme.

A fost o zi faina in care desi nu am vazut culorile atat de fascinante ale Ciucasului in prag de toamna din cauza cetii care ne-a insotit mai tot drumul fara exceptie totusi am reusit sa vedem si o alta fata a muntelui si am adunat amintiri pentru mai tarziu, pentru ziua in care ne vom aminti cu drag aceasta zi din fermecatorul Ciucas.

Si cum de fiecare data soseste timpul pentru a culege roadele va voi lasa insotiti de imaginile participantilor.

Cursant Ana:

Cursant Cezar:

Cursant Cristian:

Cursant Diana:

Cursant Lorin:

Cursant Silviu:

Multumesc celor care au participat la tura de fotografie si care sper sa fi ramas cu ceva cunostinte pe care sa le perfectioneze si sa le aplice peste ani si nu in ultimul rand sa fi inteles ca dragostea de munte nu are nimic de-a face cu „vanatoarea” de fotografie ci doar cu „furtul” secundei de lumina care, uneori vine doar o data pe an. 

Multumesc sotiei pentru ca m-a ajutat in organizarea turei si sa nu uit pentru ceaiul super fabricat dis de dimineatas si lui Alexandru pentru minunatele clipe in compania chitarei care pentru mine sunt balsam pe suflet. Tine-o tot asa Alex !!!

Si cum timpul trece nemilos si suntem deja in 2011 va doresc un an plin de „lumina buna” si de clipe magice in Imparatia Muntelui nostru atat de drag.

Toamna

Autor: George Bacovia

Va invit in Masivul Ciucas acum cand iarna si toamna se ingemaneaza, acum este momentul cand orice fotograf porneste la “vanatoare” de imagini cat mai speciale.
Speram ca la sosirea din tura, tolba de fotografii sa fie cat mai plina.

Data: 16 Octombrie 2010
Durata: 1 zi
Loc de desfasurare: Masivul Ciucas (Muntele Rosu)
Cost: Gratuit

Inca de la inceput vreau sa se stie ca este o excursie pentru incepatori, avand rolul de a-i familiariza cu conceptele de aparat foto compact si DSLR, cu motivul pentru care este bine ca un incepator sa nu isi cumpere un DSLR, precum si cu avantajele acestuia.

Ce este diafragma si ce putem obtine prin modificarea acesteia?
Ce este timpul de expunere si care este influenta lui asupra rezultatului final?
Cum alegem sensibilitatea ISO si care este legatura dintre parametrii de mai sus?
Acestea sunt doar cateva dintre lucrurile pe care le vom discuta si pe care vom incerca sa le intelegem mai bine.

Din motive pur tehnice, numarul maxim de participanti in tura este de 15 persoane, iar alegerea acestora va fi facuta strict in ordinea inscrierii. De aceea, va rog sa fiti siguri ca puteti veni, pentru a nu ocupa locul unui coleg care in acest fel pierde ocazia de a invata lucruri noi despre fotografie.

Aceasta tura va fi de o singura zi si va urma traseul Muntele Rosu – fosta Cabana Ciucas – Vf. Ciucas cu intoarcere la fosta Cabana Ciucas (in functie de timpul pe care il avem la dispozitie si starea participantilor intoarcerea se poate face pe acelasi traseu de la Cabana Ciucas – Muntele Rosu). De aici vom urma traseul prin Saua Chirusca – Culmea Gropsoarele-Zaganu – Muntele Rosu.

Intalnirea va fi la ora 9:00 la Muntele Rosu, de unde vom porni in tura.

Echipament montan necesar:
- rucsac + husa ploaie(ninsoare)
- haine calduroase + haine de schimb
- geaca impermeabila
- caciula si manusi
- frontala (important, pentru ca este posibil sa zabovim pentru imagini de apus, iar intoarcerea se poate face pe intuneric)
- trusa de prim ajutor adaptata fiecarui participant
- bocanci
- harta masivului Ciucas ( http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/ciucas-13/ )
- mancare pentru o zi
- sticla cu apa (avand in vedere ca este un masiv cu resurse limitate de apa)
- termos cu ceai

Echipament fotografic necesar:
- aparat foto (compact sau DSLR)
- geanta foto
- obiective (pentru posesorii de DSLR)
- filtre foto
- trepied (sa existe macar unul la doua persoane)

Transport:
BUCURESTI – CHEIA
06:30 IDM BASARAB – 08:30 VALENII DE MUNTE – 09:00 MANECIU – 09:30 CHEIA
Pentru a fi siguri ca veti gasi loc, este bine sa fiti la locul de plecare a microbuzului de la ora 6.00.
Telefoane de contact: Ionita Dragomir 0743/333.781 si Burulea Valentin 0743/333.789.
Pentru intoarcere, este bine sa vorbiti cu soferul microbuzului.
Pretul pentru o calatorie BUCURESTI – CHEIA este de 25 lei.

Mai multe detalii despre orarul microbuzelor gasiti aici:

http://www.carpati.org/forum/trasee_ture-2/transport_bucuresti_cheia-1143/1/

http://www.carpati.org/trasee_muntii/ciucas-13/

http://www.ciucas.net/transport/30/microbuze

Nota:
Rucsacul este bine sa fie cat mai usor, pentru a nu afecta buna dispozitie si pentru a va lasa posibilitatea de a savura in voie tematica excursiei.

Despre mine:
Sunt pasionat de fotografie inca din 1984, cand am inceput cu fotografia pe film AN, urmata de fotografia pe film color, iar din anul 2003 am trecut in paralel si pe suport digital. Sunt absolvent de cursuri de tehnica fotografica cu diploma atestata de Ministerul Invatamantului si de Ministerul Muncii,
Am la activ cateva expozitii de fotografie, articole publicate in reviste de specialitate precum si o lunga colaborare cu www.F64.ro

Va astept sa participati la seminar si cel mai important, nu uitati voia buna acasa, ci luati-o cu voi !!!!